Mens infans in corpore adultus

plm

Bucuresti in 6 zile

Posted by credal on June 29, 2010


Ziua 1

Plecat cu trenul, intarziat 2 ore si. Noroc ca aveau bere in tren, ca nu se mai putea. Ajuns la locul de cazare, dormit.

Ziua 2

Plimbat, cumparat belet la teatru, cautat o terasa de-o ciorba in disperare, ca mcdonalds kfc pizzerii erau la tot pasul, gasit pana la urma, Blanduziei. Bagat o ciorba de pui minunata, si ceva la gratar de porc. si-o bere. vazut si meci, de fapt rezumate din meciuri. era si cioroianu p-acolo.

poza e luata de pe gustos.ro

Seara beut mintile in HH, da’ rau de tot. Dupa care le-am mai baut o tura. Jaggerul era laitmotivul serii. Muzica ni se urca la cap odata cu acloolul. Viata era frumoasa. A, la un moment dat m-a luat somnul si am baut doua cafelute. Eu care in ultimii 5 ani am baut maxim o cafea. La un moment dat am ajuns si-acasa, acasa unde stateam.

Ziua 3

“da mama cu biciu’n mine/ ca n-am ascultat de tine” imi suna in cap. rau de tot. stomacul avea ceva de impartit. am zis ca rezist. din pat nu m-am ridicat. si-au trecut ore. cred. dupa care n-am mai rezistat si in patru labe pana in sala marelui tron in fata caruia am ramas ingenunchiat. i-am lasat si o ofranda, doua. plus bacsis. viata nu mai era frumoasa. am reusit pana la urma sa cobor sa cumpar apa. tremuram tot. mai pe seara mi-am mai revenit. au venit niste oameni de bine cu pofta de baut. bere, uschi, d-astea. eu apa plata si covrigi. rupere. plus ca bagam covrigii pe stomacul gol. pacat ca n-aveam pai la apa plata. am ras incontinu pana la 4 dimineata. nu stiu daca dormea cineva din bloc din cauza noastra. adormit pana la urma. Asa ca idee despre discutiile elevate: clincher si efectele lui asupra mintii omului, poze cu sutiene pe ochii sau nu, minunatele aventuri ale vamesilor care vamuiesc, exportul cacalau de cereale si importul acelorasi cereale la pret mai mare, baronii munhaunzeni de italia intorsi cu figuri in cap dupa ce-au spalat veceuri publice p-acolo, smecherasii de Medgidia care taie si spanzura etc. etc. etc.

Ziua 4

Ziua a mare, a lu’ sonispherele cu big 4. Plecat la concert pe la 3 parca. Era o codaloaie la intrare, d-aia groasa si foarte lunga. Dar mai incolo mai era o coada mai mica. Am intrat destul de repede. Setea se instalase deja. Da-i cu bere. Incepe vita de vie, rasul curului. Au dat totul pe scena, noi am fi dat totul sa termine. Am fi preferat banica jr.  Au urmat Anthrax care au rupt. Apoi Megadeth la care m-am dus sa bag niste mici, dupa care m-am intors sa-i vad. Nu ma pronunt, ca mie nu-mi plac de nicio culoare. Apoi Slayer. La Slayer ceva m-a facut sa ma bag in fata, cam in randul 5 pe mijloc. Cum au inceput, cum a inceput si furtuna in public. Si eram ca si conservele in suc proriu. Mai ridicam privirea din cand in cand ca sa iau o gura de aer curat, dar venea greu. S-au dat lupte grele. Cand ajungi in public intr-o zona cu mosheala e ca si cand ai cadea intr-un rau adanc si repede si cu spume d-alea fioroase. Cea mai mare prostie ar fi sa incerci sa inoti in amonte. Cel mai bine te lasi dus si traiesti momentul la maxim, ca nu se stie cand mai ai ocazia. Si bineinteles speri sa nu mori, sa ai ce povesti nepotilor. Cam asa si cu moshingul, daca tot eram acolo hop si eu la buluceala. Pe Slayer i-as mai vedea inca de 1000 de ori si nu m-as plictisi. Era sa prind si-un bat de toba. Am prins in schimb un pumn in rinichi. Am zis ca au rupt? Ca nu mai stiu. Apropo de bat de toba, Lombardo era… cum sa zic eu ca sa ma intelegeti mai bine? Il las pe Nea marin sa va explice, asa scurt:

P-orma alde Metallica care s-au lasat putin asteptati. Noi muream de sete. Eu si de spate si de picioare. Am zis ca rezist cat pot. Apoi au inceput. Cu lumini, artificii, flacari. Asta ne mai lipsea. Noi muream de sete, eram terminati si ei bagau flacari. Bag sama sa uste transpiratia de pe noi. Apoi pe la mijlocul concertului n-am mai rezistat. Am iesit la aer, dar nu mai gaseam iesirea. Era la lume cacalau. Apropo de cacalau m-am dus si eu ca omu’ colea sa-i zic una cum stiu eu mai bine. Si i-am zis. Incepuse One cu bubuieli artificii si ce dracu mai faceau astia. Noroc cu asta, ca mi-au mai acoperit sunetele. Era cam bezna in buzile alea, dar mie imi place bezna. Macar nu vezi mirosul. V-am mai zis ca eram fleasca, da’ fleasca? Am baut 3 pahare d-alea de apa, apa de Dambovita imbuteliata. Si un suc. Apoi am iesit spre… iesire. Am reintalnit niste oameni de bine cu care am stat pana la final si de care m-am pierdut dupa ce s-a gatat concertul. A fost frumos si Metallica, atata cat s-a putut. Ca dupa ce-au facut Slayer e cam greu, mai ales daca bagi Nothinelsematters-uri d-astea. Dar m-am bucurat ca i-am vazut, ca n-am mai avut ocazia pana acum.

Niste Slayer:

Dupa concert eram ca Jerry intr-un episod cand si-a bagat el pula si-a plecat la oras. Si era vai mama lui. Nu stiu care naiba e, ca l-as pune aici sa-l vedeti. Deci nu stiam pe ce lume ma aflu, incercam sa-mi amintesc ce-am vazut pe harta. Ma durea spatele ingrozitor, si ma dureau si talpile. Intrebat lume ce si cum, pana la urma am luat calea cea dreapta. Spre HH. Noroc ca am gasit un roacher de asta optecist care mergea si el pana in piata Victoriei, si de-acolo mi-a aratat incotro spre HH. Ajuns in HH pizderie de roacheri. Gasit oameni. N-am stat ca eram mort, am luat un taxiu si am plecat acasa. Taximetristul facea spume. Era cu altul la elefon. Se ofticau ca n-au prins the big plm, gen 100 lei 5 km. Eu i-am bagat pe ferentariana ca am stilul asta de-a-mi schimba repede accentul. Si nu m-a ocolit. Glumesc, oricum nu  cred ca ma ocoloea si daca il luam cu no du-ma pana la X. Ajuns acasa mancat dormit.

Ziua 5

Zi de reveneala, oasele ma dureau. Am terminat de vazut un film pe care l-am inceput nu stiu cand. O comedie de aia de te uiti sa nu te uiti la nora pt mama. Ceva cu serve si hell si nu stiu ce. Seara m-am dus la teatru.

poza luata de pe tnb.ro

Am avut noroc ca l-am prins pe Rebengiuc, ca era planuita ziua de duminica sa merg la teatru, si piesa asta am gasit-o. Am vrut sa vad un actor mare in carne si oase mai ales ca in ultimii ani se cam curata, si nici Victor Rebengiuc nu

poza luata de pe tnb.ro

mai e in floarea varstei. Piesa era “Legenda marelui inchizitor”. Puteti gasi aici niste recenzii daca va intereseaza si nu stiti despre ce e vorba. Si aici cateva poze. Desi l-am vazut pe Rebengiuc in multe filme si piese de teatru televizate, tot ma minunam. Ma uitam si ma minunam, un monolog cu atata naturalete, fara sa forteze, timp de 40 si de minute. Ca piesa e 50 minute si sa zic ca introducerea facuta de Nichita Dembinschi a durat maxim 10 minute. Mi se facuse si pielea de gaina la un moment dat. Eram euforic desi nu schitam nimic sa nu pierd vreo silaba. Bineinteles nu se putea sa nu fie niste coate goale, mate fripte ca altfel nu le pot spune. Chiar langa mine in dreapta un pitizponc si o pitizipoanca. Probabil sa se culturalizeze si ei inainte de a merge in Bamboo. Cum a inceput piesa de teatru cum au inceput sa se giugiuleasca. Si susoteala si forfoteala, apoi s-au calmat, apoi ea se tot uita in telefon, si iar susoteala, apoi scapat sticla de apa sau suc pe jos, bataiala, forfoteala. Se vedea ca se plcitisesc. De ce pula mea vii la o piesa de teatru sa futi meciul pe-acolo si sa deranjezi pe cei care chiar vor sa vada si auda ce se intampla pe scena? Niste idioti. Mue! As fi vrut sa pun pe pauza la un moment dat si sa ii transez meticulos cu drujba. Nepornita. In stanga mea parinti cu un copil pana in 4 ani cred. Probabil ca n-aveau cu cine sa-l lase, ca altfel nu inteleg de ce ai aduce un copil la o astfel de piesa de teatru. A inceput sa se plictiseasca, sa nu-i convina, apoi cum sunt copiii curiosi si cu intrebari “acum de ce tipa?” “cu cine vorbeste?” “doarme?” “de ce se uita in colo?’ si tot asa, ba ca vreau acasa ba ca plm.

Piesa merita vazuta si revazuta. Poate reusesc sa mai apar prin toamna prin Capitala sa mai vad si altele. A, ce n-am inteles e de ce nu au lipit la intrarea mare o tablita de aia cu spre sala atelier sa stie si astia ca mine de la taranoaia fara sa ia lumea la intrebari. Ca tablita cu spre casa de bilete era.

Apoi acasa facut bagaj, frecat menta si somn

Ziua 6

Trezirea, gara, asteptat tren. Desi nu ma am cu mcdonalduri, trebuie sa recunosc ca mereu cand plec din Bucuresti ma bag la un mcchicken ceva. Nu stiu, are ceva aparte McDonaldsul ala din gara de ma atrage. M-am pus la o masa si baga la ghiozdan. O placere. Sarea care de-abia astepta sa-mi cunoasca inima statea tantosa pe cartofii tepeni si siguri pe ei ca nu se vor strica nici intr-un an de zile. Chifla semicoapta mi se topea in gura lasand semintele de susan sa se bage la un v-ati ascunselea printre dinti. Puiul umflat cu steroizi invelit intr-o manta aurie imbinat perfect cu maoineza bogata in amidon si celuloza facea sa mi se ridice parul in cap de placere. Varza a pus capac, sec. Oricum nu conta ca am luat paharul de sprite si am tras din pai cu forta. Toate ingredientele au intrat de-a valma pe esofag, chiuind de bucurie ca mine prin 90 la Mamaia pe topoganul cu apa. Cand au ajuns in stomac chiuiala s-a intetit. Parca erau  niste copii ce sareau pe saltele de alea ingradite din parcurile de distractii. Asta nu ma facea decat sa ma intreb daca au hartie igienica in tren. Daca era sa mor atunci, fix in momentul ala, nu-mi mai scoteau zambetul de pe fata nici cu dalta si flexul. Eram cu adevarat fericit. Nirvana!

Apoi au bagat trenul, m-am bagat si eu. Somn, muzica, laptop. Am frecat-o pe laptop apoi m-am bagat la un serial. Problema era ca nu se potriveau prizele. Inteleg ca suntem moderni, cu vagoane de le foloseau ungurii in anii 90, da’ daca tot zici ca renovat in 2010, macar fa dracu prizele alea, in plm. Am apucat de-un episod. Ajuns intr-un final acasa. Intarziat doar o ora juma de data asta.

In Ziua 7 ca orice Dumnezeu ar fi trebuit sa ma odihnesc, dar pula. Munca si recuperari. Plm

Sfarsit.

4 Responses to “Bucuresti in 6 zile”

  1. vave said

    Exceptând faptul că nu m-ai sunat când au cântat Metallica… bravo ţie!😛

  2. zuza said

    eu acum ma prind ca nu esti din bucuresti:))

  3. credal said

    din pacate😀

  4. zuza said

    ba din fericire! eu tare m-am saturat de orasu asta

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: