Mens infans in corpore adultus

plm

Ciclistu’ sedentar

Posted by credal on April 5, 2011


"Curmatura Sibiului"Preplm: daca esti un de ala de face antrenamente zilnic de la 200km in sus, cu besini in cap, mai bine nu citesti postul asta.

Sambata am avut ocazia sa pedalez in afara orasului, deci nu cu scopul de a merge la alimentara sau piata. Plecarea a fost la 8 jumate, eu si inca 2 persoane. “Ha, ha”, veti zice, “noi plecam la 7”. Pula mea, la mine in weekend orice trezire inainte de 11 trecute e criminala. D-aia m-am si lasat de pescuit. Am plecat din parc(Subarini, Sibiu). Ce interesant e parcul la ora aia: pustiu, in afara de niste dudui de fac jogging, si niste caini de fac joking cu mine. Nu, primii pe care i-am vazut n-au facut. Ca am un sistem de autoaparare de genul incetinesc pana la 0.5 km/h, sa nu para ca fug de ei. Cand ajungem la intersectia spre Cisnadioara primesc o intrebare de baraj daca sa urmam directia Cisnadioara sau Curmatura. Eu vroiam acasa. La fel si muschii mei. Am plecat spre Curmatura. Vreo 12 km, distanta pe care unii o fac mersul piticului cu ochii inchisi. Cand am inceput sa urcam, mi-am adus aminte ca eu nu am mai pedalat de ceva vreme mai mult de 30 secunde incontinuu. La un moment dat parea ca mi se gata vitezele la bicla. Dar nu m-am panicat, desi am ramas in urma. Dialog:

S: daca obosesti, poti sa mai faci si pauza, nicio problema

Eu: tu nu tre sa stai neaparat dupa mine

S: Nu, ca oricum nu ma grabesc.

Eu ca om neinsurat ce sunt inca nu inteleg fazele astea cu negrabitul.

Cand am trecut de Rasinari incepeam deja sa ma gandesc la pinguinul din pestera lu’ Fight Club. Doar un claxon de masina imi mai dadea o palma peste fata. Dupa vreo ora am ajuns si la Curmatura, unde a intrat o ciorba de burta ca unsa. Interesant a fost cand am urcat scarile la pensiune. Eu vedeam ca urc, dar nu simteam nimic.

La intoarcere totul a fost mai frumos. La vale altfel vedeam viata. Imi reaparuse zambetul pe fata, cu ochii bulbucati, "Curmatura Sibiului", "Bicicleta"limba scoasa, lacrimile pe urechi. Chiar daca n-a fost nimeni pe margine care sa-mi dea o libertatea ceva, sa o pun la piept. Ca era destul de racoaie.

Concluzii, nelamuriri, etc-uri:

  • Se pare ca tre sa-mi iau pantaloni cu bureti intrebuci la coaie, ca se cam simte. Si manusi ar fi indicat
  • De ce oare ma durea palma mainii cu care am facut poze mai mult decat ailalta?
  • Se pare ca daca vrei sa virezi brusc cand vezi un caine cat cutia postala, e bine sa semnalizezi, sa nu intre cel din spate in tine. Totodata nu se depaseste pe interior.
  • Cand nu esti singur pe traseu cainii nu mai par atat de fiorosi. Adica sunt doar foarte fiorosi, nu extrem de fiorosi.
  • Cand nu esti singur pe traseu, parca si drumul e mai lin
  • Cand nu stii cat mai ai de mers pana la destinatie, ajungi mai repede
  • Foarte multi caini pe marginea drumului, de toate natiile, pt toate poftele. Se vede ca se apropie pastele. Oare care e faza cu imblanzirea lupilor ca apoi sa-i lasi de-a pula sa se salbaticeasca? Cica tovarasul caine simte ca ti-e frica, de aia latra. Eu zic ca e bou, de aia latra. Ca altfel n-ar latra si la masini. Vorba aia: In spatele fiecarui caine care latra dupa masini exista cineva care-l sufla in cur pe sistem Bubico. Exista cineva caruia ii e frica de caini cand sta in masina? Mie mi se rupe, in masina nu mi-e frica nici de ciori.
  • Cel mai mult iubesc cainii ciobanesti. La fel ca si pe ciobanii lor, iubi-i-ar ursii.
  • Bicicleta fara suspensie pe fata e diferita de aia cu suspensie. Astfel nu trebuie sa ‘negociezi’ o cale ferata cu viteza celui dinainte, chit ca el iti zice dup-aia ca n-a franat de lene. Plombele au rezistat. La fel si rozeta.
  • Unii soferi sunt la fel de prosti ca si cainii cu probleme.
  • Tre sa schimb dioptriile, ca sa nu mai confund bornele kilometrice cu patrupede pandind.

Data viitoare cica sa mergem la Paltinis. Ha, ha. Eu le-am zis ca Platinis e fix pula, de-abia ma incalzesc. Mai degraba mergem pana la Vidraru :))

Cu speranta ca nu v-am plictisit cu dragostea mea pentru cainii alergatori, am incalecat pe-o sa si pula mea.

4 Responses to “Ciclistu’ sedentar”

  1. vave said

    Dacă boul latră, atunci câinele ar trebui să… muşte. Deci zic că eşti bine dacă nu te-a prins niciun lup din ăsta îmblânzit/neîmblânzit să te perforeze un pic.😀

  2. animaloo said

    ehe. Paltinisu, pe sosea e destul de dificil. is 15 km de pedala serioasa. cam 1 ora juma mia luat mie, cu toata tona mea, dar si cu cursiera mai vesela pe plat. Amu cu bicla asta, cred ca l-ash face in 1.20😀
    Transu mai sus de cascada inca nu lam facut. Bagam la vara unu?

  3. credal said

    bagam clar. numa ca eu pornesc mai devreme cu o saptamana😀

  4. […] iata ca, dupa o scurta pauza de reveneala de la ultima iesire a venit momentul sa mai scot bicicloanta la plimbare, sa vaza si ea lumea. (preambulul din postul […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: