Mens infans in corpore adultus

plm

Archive for the ‘Experimente culinare’ Category

Reteta de pilaf de orez.

Posted by credal on November 3, 2010


Stiu ca e ceva banal, si ca am mai scris parca despre, dar am o varianta scurta de tot, pe care o aplic de ceva timp:

1. Pun tot la fiert si plec din bucatarie…

2. Revin doar cand incep sa apara mirosuri dubioase prin casa.

結束

 

Posted in Experimente culinare | Tagged: , , , , , | 3 Comments »

Mic dejun Azteco-Alpino-American (la tava)

Posted by credal on July 24, 2010


Urmeaza o reteta destul de complexa, si ca sa-ti iasa cum trebuie trebuie sa ai cel putin 5 ani de gatit intensiv, daca nu las-o balta. E rupere.

Reteta este in felul urmator: Bautura Azteca pe numele ei ciocolata.

Se ia o ciocolata amaruie, se toarna peste ea apa clocotita si se amesteca fara mila. Se pun niste chestii in ea, eu am citit ca cica ar pune vanilie, dar Read the rest of this entry »

Posted in Experimente culinare | Tagged: , , , , , , | 8 Comments »

Noutati bucataresti. Achizitii

Posted by credal on July 21, 2010


Da. Mi-am luat tava de 5000 euro. Pai da, numa’ asa iese mancarea buna. Nici nu meritati, sclavilor, sa va spun firma. Probabil mai mult ca sigur ca habar n-ati auzit de ea. Va zic doar ca dintr-un material negru lucios, ca vopseaua la masina.

Am luat-o din carfur, ea costand 50 lei, dar eu sunt smecher si-mi permit mai scump. Asa i-am zis si la donsoara de-acolo de la casa. I-am si zis sa o impacheteze frumos, sa nu zgarie interioru portbagajului la Rollsu’ meu. Si daca o scap din greseala pe picior, sa nu ma tai, ca eram in slapi. Slapi negri, sa se asorteze cu sacoul. Pai da.

Asa ca pregatiti-va, ca urmeaza retete de retete. Retete à la moi.

Posted in Experimente culinare | Tagged: , | 1 Comment »

Transilvanian salad avec de plum juice auf Desch + bouns (nu ratati!)

Posted by credal on June 16, 2010


Preambul la preambul+update: Acest post face parte din campania “O muie unui snob – un copil mai fericit” initiata dghe asphext si animaloo.(v. si aici) Daca apar manifestari neplacute cand il cititi mereti in borât dghie maimuta virgina.

Preambul: trebuia sa-i dau drumul la postul asta de mai bine de-o saptamana dar l-am uitat in lumea drafturilor plus ca-mi lipsea un igrendient pe care am uitat sa-l iau.

Tre sa recunosc ca eu de cand mi-am luat calculator nu mai stiu sa gatesc. Adica de prin 2000 si ceva. Inainte eram tare meserias, si incercam mereu retete noi. Acum o frec in King’s Bounty, the legend.

No, noroc de când cu blogurile aieste, mai tătă lumea-i bucătar. Jurcovanca-i fix pula. Si sunt bloguri care mai de care mai ferchezuite cum ar fi acilea Amu omu’ aista o facut un fel de salată dghie te doare mintea, cu roşu, brânză, ceapa tăietă ‘artistic’ dghie tre să ai grijă să nu ţi-o vâri în nas când duci furcuţa la gură. Şi fiindcă are ulei de măsline cu himenul beton si oţet balsamic îi salată mediteraneană. No, şi dacă-am văzut reţeta asta de mare inspiratie de m-a scos din ceata, ce mi-am zis? Dic, ce, io n-oi şti cu dghie-aieste? Că doară ma duce ţasta.

Read the rest of this entry »

Posted in Experimente culinare | Tagged: , | 21 Comments »

Pizza

Posted by credal on October 16, 2009


Ghicitoare: care e asemanarea intre animaloo si Matt Damon ?

La fel cum Matt Damon nu stie de ce lumea sau o parte din lume il place si se tot intreaba asa pe el, la fel si animaloo se intreaba oare de ce lumea ii apreciaza mancarea. El oricum gateste cu scopul de a bea bere in timp ce, ca si mam’mare cand facea la cozonaci, ca nu cred ca a ascuns atata tuica in aluat ca altfel aveam ficatul varza inca de pe vremea cand ma faceam muci de la un pahar de cico.

Din cauza lui animaloo, pe nume de cod animaloo mi-a venit ideea sa prepar pizza ieri. Disclaimer: puteti incerca asa ceva acasa.

Reteta 1. si cea mai complicata fiindca implica facutul si luptatul cu aluatul. Pentru asta ai nevoie de faina, drojdie macra, o ceasca de apa calda, zahar, sare. La fel ca si aluatul de taietei. Cica se pun chestiile alea intr-un recipient, chestiile alea fara faina, dar eu va invat o chestie din mosi stramosi. Inca de pe vremea cand eram asa mic incat trebuia sa ma urc pe scaun ca sa vad ce minunatie se afla in ligheanul de pe masa, in ligheanul bunicii, am invatat sau mai bine zis am observat ca bunica facea o gaura in muntele de faina si punea chestiile alea de mai sus in ea. Avantaje: nu mai murdaresti inca un castron in plus si arati profi. Plm. Si se lasa asa pana ajunge drojdia sa arate ca mutra recenta a lui Mickey Rourke. Mai apoi (a, am uitat sa spun daca sunteti animalici buteti baga 5-6 beri in timpul asta)… mai apoi amestecati acolo si cand credeti ca sunteti pregatiti luati aluatul la pumni si picioare. Cred ca vreo 20 minute ajung. Dupa care se lasa aluatul sa-si revina si sa se umfle in pene, da’ nu faceti 100 de grade in incaperea unde-l tineti ca-si baga pula in ea treaba.
Ca ‘toping’ adica ce se pune deasupra pentru ce-i care se uita la emisiuneile in care gatesc dorobantierele murdarindu-si unghiile false ca sa arate cat de gospodine sunt ele… asa, ce ziceam? a da, puneti ce vrea muschiul vostru. eu pun cascaval, salam, sunca, ceapa, ardei, masline, ciuperci chiar si ton. Daca sunteti fitosi puteti pune gorgonzole, mozzarele sau alte tipuri de formaggi, funghi de sub unghii, cipolla, prosciutto, etc., etc. Inainte de a pune astea ungeti aluatul cu zama pasta de rosii. Se pune la cuptor pana incepe sa puta. Eu trebuie sa recunosc ca cacalesc carnurile inainte, creca si ceapa si ardeiul ca altfel pana se fac astea mi se arde aluatul. cred, n-am incercat varianta necalita.
Ultima data cand am incercat sa fac un aluat era atat de enervant desi ii ziceam sa stea potol incat n-am mai rezistat si l-am trantit de perete. Plm.

Reteta2 semiprofi. Reteta asta e ca cea de mai sus singura diferenta e ca nu-ti mai bati capul cu aluatul ci folosesti felii de paine trase prin lapte. bineinteles umplii si golurile ce se foarmeaza intre felii.
Ultima data cand am facut asa ceva am pus asa de multe ingrediente incat s-au turtit de tot feliile de paine de zici ca mancam tochitura. Plm.

Reteta3 si cea mai simpla. Se cauta pe net o pizzerie, de preferabil cat mai aproape. Se alege tipul pizzei. Se suna la o tanti, care iti zice ca vine pizza in 30 minute. Si vine. La mine in 15 😮 . Optional se haleste cu garnitura de sicola. Dezavantajul acestei retete este ca nu poti sa pui ce vrea muschiul tau pe pizza, doar daca nu cumva e restaurant de ala de iti alegi tu ingredientele. Si nu esti profi.
Ultima data cand am incercat o astfel de reteta a fost chiar ieri. Plm.

Trebuie sa va avertizez ca nu e recomandat sa bagati oricare din retetele astea prea des. Caz concret: cunosc o persoana care era om normal adica nici schija nici dospit, si dupa un an cand l-am ravazut avea un burtoc de buricu-i era marsupiu. Si cand l-am intrebat ce dracu a patit mi-a zis ca nu stie, a fost si la doctor si nimic. Mai apoi am descoperit de ce boala sufera. Aproape seara de seara baga la pizze.

PS: Daca am uitat ceva inseamna ca habar n-aveti sa gatiti. Plm.

Posted in Experimente culinare | Tagged: , , | 3 Comments »

Frigaruie à la credal

Posted by credal on September 27, 2009


Daca am tot am vazut la Andy ca a facut frigarui si mi-a facut pofta, mi-am zis ca imi fac si eu. Dar am ramas la stadiul de proiect, inca n-am implementat un prototip. Frigaruia ar arata in halu’ asta:

plm2

PS: A se observa specificul pur romanesc 😀

Posted in Experimente culinare | Tagged: , , , | 9 Comments »

Puiu

Posted by Puiu on February 15, 2009


Bună ziua ! Eu sunt Puiu. “Al cui?” poate vă-ntrebaţi. Eram Puiu nimănui, asta până-ntr-o zi. Staţi să vă spun. Azi făceam ceea ce fac de când ma ştiu. Bârfeam cu restul puilor într-o ladă frigorifică, sau ce o fi aia. Eu nu sunt pui de ăla congelat, sunt de ăla care are aer condiţionat. Aşa la vreo 4 grade. Nu mai ştiu cum dracu’ am ajuns aici sau ce-a fost înainte, dacă a fost ceva. Că odată cu capul mi-am pierdut şi memoria. Asta dacă e adevărat că am avut cap, poveşti de astea am mai auzit de la pui mai bătrâni (la noi se zice expiraţi).

Eu sunt puţin mai ciudat aşa, sunt clarvăzător. Pot să prevăd viitorul, pot să prevăd trecutul. Sau postvăd ? Şi mai citesc şi gândurile oamenilor. Mă refer la oamenii de tot vin şi ne pipăie şi se uită la noi pe toate părţile de parcă ar cauta urme de lepra. Şi ba că ăsta-i prea scump, ba prea mic, ba prea roz, ba prea rece, ba plm.(Plm înseamnă pielea mea dar de când cu messul asta m-am prostit rău de tot).

Cum ziceam, eram la o bârfă, tocmai mă pregateam să-mi aprind o ţigară. Deodată simt o mână caldă pe mine şi observ o faţă cu ochelari şi barbă. Mă trezesc într-un coş alături de nişte creaturi ciudate. O cutie de lapte, o pungă cu kiwi, un pachet de unt, unul de caşcaval, o lămâie, că s-au prezentat fiecare. Mi-au spus că sunt foarte bucuroşi că văd şi ei lumea. A mai aterizat la un moment dat şi un pachet de sare de aia grunjoasă. Nu ştiu dacă de la sarea aia sau vreo zdruncinătură mai puternică sau ce s-o fi întâmplat dar am început să simt o durere puternică în locul unde trebuia să am capul… şi am leşinat…

…l-am şi întrebat : “ce-a fost în capul tău când te-ai gândit să mă bagi la cuptor fără rozmarin?” şi mi-a zis că nu a găsit la magazinul la care a fost. În plus i-a fost lene să meargă până la real că-i frig afară şi nu ştie dacă-l mai încap izmenele, iar bani pe taxi până acolo nu dă că oricum ajunge mai repede pe jos la ce coadă e la ieşirea din oraş. Mofturi, vorba lu’ nea Iancu. Dar până la urmă îl înţeleg şi pe el că a venit de la serviciu şi era cam obosit…

– Puiu, ce-ai păţit ?
– Nu ştiu, dar am avut cel mai ciudat vis posibil. Unde-i faţa cu ochelari şi barbă?
– Colo, caută ceva, parcă rozmarin îi zice.
– Rozmarin, rozmarin, roz… unde naiba ne aflăm?
– Ce ai? Te-ai tâmpit? În cărucior.
– Bine bine, da’ unde? Ce-i locul ăsta mare?

– Fii atent, zise pachetul de unt care părea că a trecut prin multe la viaţa lui. Ăsta mare de tot prin care ne plimbăm în cărucior, ăsta mare cât o galaxie e un ‘supermarket’. Îi zice Real. Mai sunt şi altele ca el.

Şi mi-a mai povestit el multe chestii pe care nu prea le-am înţeles. Dar noi chiar suntem în real şi se pare că eu chiar am visat, nu a fost vreo premoniţie, şi el chiar şi-a învins lenea şi a venit până aici. Deja au trecut cinci minute şi nu mai venea. Era tot la standul cu mirodenii. Noi ne-am apucat de-o şeptică. Eu din poziţia din care eram, îl puteam vedea cu coada ochiului. Avea o faţă de futuţimorţiimătiiderealcurozmarinultăucarenutegăsesc. Îl şi auzeam: “Să-mi bag pula în el real că de 10 minute mă tot uit la pliculeţele şi punguţele astea şi nici urmă de rozmarin. Pătrunjel, mărar, boia, oregano, tarhon, şofran, piper, muştar, diverse amestecături pentru mici, sarmale, murături, fripuri, plm. Mai mult pentru asta am venit aici, că sare şi pui găseam şi la kaufland şi nu mai mergeam în plus degeaba. A, uite şi eticheta cu rozmarin dar nu-i nimic aici”. Parcă îi şi venea să râdă gândindu-se că a ajuns să caute ceva cu disperare, ceva după care nu este chiar înnebunit.

Apoi am plecat într-un loc cu bipuri după care ne-am trezit pe o chestie care se tot mişca şi cineva ne dădea pe un gemuleţ de sub care ieşeau raze de lumină roşie. Am ajuns iar în cărucior şi undeva unde era întuneric şi înghesuit. La un moment dat am început să simt iar răcoarea pe care o simţeam de obicei. Şi se cutremura totul. Apoi iar cald apoi iar frig şi în sfârşit cald pe o masă. Între timp am aflat ce se întâmplase. Am ieşit afară din real şi am mers la kaufland că cel_care_m-a_cumpărat s-a gândit că dacă tot a pierdut o oră în real ar putea să intre şi la kaufland să încerce. Dumnezei, cristoşi, erau două răftuleţe numai cu rozmarin. Şi acolo lângă căpşuni era şi rozmarin verde. A mai cumpărat el diverse legume şi cam după o jumate de oră am plecat la drum către casă.

Pe masă lângă mine am vazut şi pliculeţele de rozmarin că a luat 4 ca să aibă. M-a pus pe un fund de lemn şi m-a belit de piele. N-am înţeles de ce a făcut asta. Într-un lighean a stors o lămâie, a pus două ouă şi toată sarea aia din pachet. Şi rozmarin, şi le-a amestecat. Eu am simţit ceva în dos la un moment dat. Îmi băgase nesimţitul mâna. La început a fost ciudat dar m-am obişnuit, chiar dacă a început să îndese în mine pătrungel, usturoi şi ce-a rămas de la lămâia aia. După care m-a pus pe sarea aia amestecată cu ce-am zis. Sub sare era o folie de aluminiu sub care era o tavă. Aţi fost vreodată la Spa? Eu nu, dar nu cred că s-ar fi comparat cu ce tratament am avut parte. M-a masat cu ulei peste tot, cu rozmarin cu mirosul lui înţepător, şi m-a acoperit cu sare. Apoi m-a băgat în cuptor la căldură. Minunat.

După vreo oră jumate mă scoate, bagă un cuţit în mine şi mă bagă înapoi în cuptor. Aud o conversaţie.
– Ar fi trebut să fie gata într-o oră.
– Păi nu prea se face la cuptorul ăsta, ca e flacăra prea bleagă.
– Da, de fapt acum îmi dau seama că e prima dată cand fac un pui la cuptor. Pui pe care sa nu-l fi tăiat.

După altă juma de oră mă scoate definitiv. Ar fi vrut să-mi facă o poză dar când a văzut că-s verzui de parcă aş fi mucegăit, s-a răzgândit. Eram verde de la rozmarin. A mâncat nehalitu’ din mine şi cartofi piure şi salată de roşii şi castraveţi.

Eu acum vă scriu de pe o insulă exotică. Exotică da’ cu wireless, că altfel nu avea farmec dacă nu le trimiteam poze pe mess. Aşa, ca să-i oftic şi să mă dau rotund! Nu vă zic cum am ajuns aici ca să nu stric gustul.

Vă las acum că trebuie să merg la o petrecere

Eu belit

Eu belit

Amestecatura de sare+oua+zeama lamaie+rozmarin

Amestecatura de sare+oua+zeama lamaie+rozmarin

Eu uns cu toate alifiile inainte de a fi bagat la cuptor

Eu uns cu toate alifiile inainte de a fi bagat la cuptor

Posted in Experimente culinare | Tagged: , , | 10 Comments »

Minciunele

Posted by credal on November 30, 2008


Bunica le zice ciurighe. Stiu ca provine din maghiara. Am cautat pe net si am gasit Csöröge. Nu stiu daca e cuvant. am gasit doar csörög care cica inseamna a zangani. Ma gandeam ca denumirea are legatura cu forma lor.

  • 250 grame faina, dar eu nu am avut cu ce masura asa ca am pus o cana jumate, si apoi am mai pus pana am putut face un aluat care sa nu se lipeasca.
  • 3 oua
  • zahar, am pus 2-3 linguri
  • putina esenta de rom
  • 2 linguri ulei

Dupa ce framanta aluatul se intinde in foaie sbtire. Se taie in fasii, care apoi se taie pe mijloc introducandu-se unul din capete prin acea deschizatura.Se prajesc in ulei incins pe ambele partii. Eu am pus ulei cat sa poata pluti in el. Dupa ce se prazesc se dau cu zahar pudra.

Posted in Experimente culinare | Tagged: , , , , | 6 Comments »

Pui la tava

Posted by credal on November 29, 2008


Prea multe nu am ce sa zic. Am pus in tava un pui si niste mere curatate de coaja. Din cand in cand am stropit puiul cu vin.

Posted in Experimente culinare | Tagged: , , | 4 Comments »

Iahnie de fasole

Posted by credal on November 8, 2008


Sau fasole scazuta, nu stiu daca e vreo diferenta. De mult n-am mai mancat felul asta de mancare. Nici n-am mai facut pana acum.

  • fasole boabe, nu m-am uitat cat era in punga pe care am avut-o
  • bulion, am pus cam 2 sticle de 750 ml
  • cimbru, patrunjel
  • morcovi
  • ceapa
  • kaizer afumat

Am tinut fasolea cam 2 ore in apa calduta sa se mai inmoaie. Apoi am pus-o la fiert in apa rece. Cand a dat in clocot am varsat apa si am pus fasolea la fiert din nou, in apa calda de data asta. Am adaugat si bulionul. Mi-a zis cineva mai experimentat ca bulionul trebuia pus la final ca altfel se intareste fasolea. Prea tarziu. Dar nu mi se pare intarita.

img_1542img_1546

Am taiat ceapa marunt. Taiam si plangeam. Nu stiu de ce naiba de ceapa mi-e cel mai mila s-o tai. Am taiat kaizerul in bucati cam ca degetul mare de la mana. Le-am pus in ulei la rumenit apoi in oala in care fierbea fasolea. Am pus si morcovii si cimbrul si am lasat sa fiarba pana am facut laptele de pasare. Spre final am pus si sare iar cand am luat oala de pe foc am pus si patrunjelul.

img_1555

Cred c-o sa ma retrag in Pacific cateva zile 😛

PS: UItandu-ma prin poze mi-am dat seama ca am uitat sa spun de foi de dafin

Posted in Experimente culinare | Tagged: , , , , , , , , | 9 Comments »